Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Ol cuscrìt

Ol cuscrìt

La rógia par 'n tòchèl la me cór a fiànch 'ntàat ca 'ndóo´ngiò vèrs a Feit; 'l sùu de chèl'acqua, ilò réet prüma de ruàa, la me pòrta àla lǜüs, itè par la crapa, regòrc' 'ndormentàac'.

O magàri l'è véra 'l cuntràri, l'è 'l tèep pasàat ca ià piacàat 'ndèl léc’ dèla nòc' e mi sóo nóma 'l casciadù dèla mia mèet.

'L vée a gala la figǜra dè 'n cuscrìt, ca cóma i dìs i alpìi, l'è 'ndàc' inàaz tròp debòt.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

La fàm

La fame

QUÀNCA LA FAM LA GHÈ,

LA GAMBA LA TIRA ‘L PÈ

 

Òl mè sóser al cuntava-su a marènda

di sö tèep, ‘na stòria vera, tremènda

quànca la tucava gió propi gréva

e seva da rangiàs coma ‘spodéva!

 

L’è la stòria de quatro fradéi,

n’astáat réet a fée sǜ ‘l Campéi;

nòma la tèrsa i ghéva fàc’

e i scampava a pulènta e làc’;

 

però áa la farina l’eva scarsa

dopo ‘na stagiù dal sùul arsa,

sènsa ‘na góta i cáap a binidìi

dai prüm de Mars fina a Somartìi.

 

Chèl dì al pòor Tòni al ghè tucáat

da via-sǜ chèl disnáa disgraziáat:

òl coldarìi la mès sùra al föoch,

ma de farina ‘na braca èn tut òl löoch!

 

Quànca òl méesdì l’è sunáat,

‘ndèla basla la pulènta l’ha ‘mprunáat:

l’eva tròp pìscena, misèra, poorèta:

par ogni bùca, gnáa mezza fèta!

 

Al pòor Tòni ‘l ghe piaigéva i óc’:

la tiráat-gió li braghi sóta al gionóc’,

e sùbet ol cǜ sǜ la pulènta la pugiáat;

i fradéi i-à büut schivi … e lüü ‘l se ‘ntisáat!

 

NOTA: Quànca la fam la ghè, la gamba la tira òl pè (Proverbio di Albosaggia)

 

Vocabolo random

cafèlac’

s.m.

caffelatte

Favole

Ól cèrf la leòr e l'aśen

Il cervo la lepre e l'asino

Ól cèrf la leòr e l' aśen 

´N cèrf con en frónt dùu béi còrègn ramificac', 'ndàva a paséc' ité par ´l bósch.

Lè pasàat da iló ´na leòr e la sè fermàda a vardàa fìs ol cèrf.

Ilùra ,´ntáat ca la saltelava, là se fàcia inàaz e ´l là dìc':

"Varda ´n póo chiló, sóo ca àa mi´n bèl cervàt, l'è abòt ca 'ndrizzi sǜ li mei óregi e l'è cóma sé gharés sǜ i corègn cóma i töo ."

N'asen ca 'l pascolàva iló aprṍf, pèna la sintìit chèl ca la ghà dìc' la leòr, ´mbrinsiùnàat là ósàat:

" Varda ti, te ghée rèśù ! Nùu ´n sè tǜc’ trìi dèla stèsa ràzza, mi ól cèrf e ti leòr"

´L cèrf là vardàat i dùu con compasiù e disprèz e pó là cuntinuáat a caminàa par ´l bósch.

Móràl dèla fàola: Varda e pàsa e cürèt ca de lóor ca iè nóma dei sbrufù.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

Ròba brodósa: pulènta e gnòch.

Roba brodosa polenta e gnocchi

se üsa dìi

L’è cóma rügàa...

è lavoro difficile e infruttifero

Vócabol

Gáal scedrù

Gallo cedrone
Stòri

Che bel maiáa

Sa li montagni li fodess pulenta, ol lach de Com al fodess lac’ e la Valtelina ol cügiáa, ilura se che bel maiáa